„Admite recursul declarat de recurentele-pârâte Administrația Prezidențială în nume propriu și în calitate de reprezentantă a Președintelui României, Domnul Klaus Werner Iohannis împotriva Sentinței nr. 16 din data de 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel București Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal. Casează în parte sentința atacată și rejudecând, admite excepția inadmisibilității și respinge cererea de suspendare a Decretului nr. 1331/28.12.2018 ca inadmisibilă. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate, astfel cum a fost îndreptată și ale încheierilor premergătoare. Respinge recursul formulat impotriva Încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 31 ianuarie 2019, ca nefondat”, se arată în minuta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizia instanței supreme este definitivă.
Pe 29 martie 2019, și Curtea de Apel București a respins acțiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de șef al Statului Major al Apărării pentru Nicolae Ciucă, dar decizia nu este definitivă.
Curtea de Apel București a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul președintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanței, MApN a anunțat că pe funcția de locțiitor al șefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof. Suspendarea decretului a fost dispusă până la soluționarea dosarului.
MApN a contestat, la Curtea de Apel București, decretul prin care a fost prelungit mandatul de șef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea și anularea decretului.
Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca șef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în ședința CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcție. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă și ministrul Apărării, Gabriel Leș, au acuzat că șeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.